Noutăți juridice

Noul Cod al urbanismului este legea care ar trebuie să transpună „în întregime” rezultatul referendumului din 24 noiembrie 2024, prin care bucureștenii au decis ca autorizațiile de construire să fie emise de primarul general. Numai

Citită literal, definiția POT (procentul de ocupare a terenului) din forma publicată în Monitorul Oficial a CATUC ar include în calculul POT suprafețe care, prin natura lor, nu au ce căuta acolo — de la alei, curți interioare și scări exterioare până la piscine descoperite, rasteluri de biciclete, locuri de joacă, mobilier urban, stații de încărcare electrice și food truck-uri temporare — categorii pe care aceeași anexă le exclude expres din calculul CUT. O analiză a textului arată că, cel mai probabil, din definiție a dispărut o frază introductivă care anunța enumerarea catgoriilor excluse din calculul POT — iar o modificare de punctuație, între momentul promulgării și cel al publicării în Monitorul Oficial a Codului, a transformat această scăpare într-un nonsens total.

Articol scris de avocat Andreea Cristina Secu și avocat Cristina Coarnă – avocați în cadrul Secu Legal Legea nr. 169/2026 instituie un regim simplificat prin care o serie de lucrări curente — de la recompartimentări

Articolul analizează regimul intrării în legalitate a construcțiilor sub noul Cod al Urbanismului (Legea nr. 169/2026), promulgat la 5 august 2026, care va intra în vigoare la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial și va abroga integral Legea nr. 50/1991. Prima parte prezintă noua instituție a autorizației de regularizare (art. 301), plasată în continuitatea fostului art. 59 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 839/2009 (abrogat în 2020), dar cu exigențe sporite.
A doua parte examinează dispariția mecanismului din art. 37 alin. (6) din Legea nr. 50/1991, care permitea intabularea construcțiilor neautorizate la expirarea termenului de prescripție de 3 ani; în noul sistem, construcțiile neautorizate nu pot fi recepționate, acțiunea în desființare se prescrie în 10 ani, iar singura excepție pare a rămâne cea din 37 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 — normă specială, neabrogata (încă) de Cod (i.e. intabularea construcțiilor anterioare datei de 1 august 2001 pe baza certificatului de atestare fiscală si a documentației cadastrale).
Partea finală prezintă fereastra tranzitorie de un an de la intrarea în vigoare, în care orice construcție neautorizată conformă reglementărilor de urbanism poate fi regularizată, cu taxe și cote de zece ori mai mari, după care autoritățile pot demola sau sunt obligate să ceară instanței desființarea.

I. Introducere Inteligența Artificială (AI) nu mai este o promisiune a viitorului, ci o realitate a prezentului. Dacă acum un deceniu AI-ul părea rezervat unor domenii tehnice, astăzi îl regăsim în medicină, educație, artă –

Rezumat: OUG 31/2025 marchează un început de reformă în domeniul urbanismului și construcțiilor. Aceasta se aplică inclusiv procedurilor de avizare în derulare la dată intrării sale în vigoare. Ordonanța fixează anumite termene maximale în care

Principalele modificări legislative aduse prin Legea 102/2023: a) numărul autorizaţiei de construire şi data emiterii acesteia; b) titlul/descrierea proiectului; c) procentul de ocupare a terenului – P.O.T. şi coeficientul de utilizare a terenului – C.U.T.;

Proiectul Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor a fost publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei (https://www.mdlpa.ro/pages/proiectlegeaprobarecodamenajareteritoriuurbanismconstructii) în data de 13.04.2022. Până la data de 16.05.2022 pot fi formulate propuneri, sugestii sau opinii

Prin Hotărârea nr. 2569 din 29.11.2021, rămasă definitivă, Curtea de Apel București a respins ca neavenite recursurile formulate de Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti şi Primarul Sectorului 3 și de două persoane fizice împotriva Sentinţei civile